Raport de activitate

pe perioada 16 noiembrie 2002 - 22 noiembrie 2003
 

Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania (LARG) Comitetul de Conducere
 

Raport de activitate pe perioada 16 noiembrie 2002 - 22 noiembrie 2003

1. Înregistrarea LARG în Registrul Asociaţiilor (Vereinsregister) şi atestarea caracterului de asociaţie favorizată fiscal (Gemeinnützigkeit)
 

O primă preocupare majoră, în perioada care a trecut de la Adunarea Constituantă din 16 noiembrie 2002, a fost reglementarea statutului oficial al LARG prin înregistrarea în Registrul Asociaţiilor (Vereinsregister) şi prin obţinerea atestării caracterului de asociaţie favorizată fiscal (Gemeinnützigkeit). În acest scop, am înaintat spre consultare statutul LARG, în versiunea aprobată de Adunarea Constituantă, în paralel către Amtsgericht şi către Finanzamt. De la Amtsgericht ni s-a răspuns că nu se acordă consultaţii prealabile, de la Finanzamt am primit observaţii pe baza cărora am formulat propuneri de modificare şi apoi, printr-o scrisoare circulară, am luat acceptul asociaţiilor-membre. Cu aceste modificări ale statutului, am primit în luna mai de la Finanzamt atestarea provizorie, pentru cca. un an, a caracterului de asociaţie favorizată fiscal, urmând ca la sfârşitul perioadei respective să se facă o nouă verificare. Atestarea este foarte importantă, întrucât ea permite LARG să elibereze dovezi de scutire de impozit pentru sumele donate de către sponsori, condiţie fără de care nimeni n-ar accepta să ne facă donaţii.
 

Am profitat de faptul că Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria primise între timp de la Amtsgericht observaţii la statut şi, pentru a câştiga timp, am făcut prin analogie propuneri de modificare la statutul LARG. Aceste propuneri au fost discutate la Adunarea Generală Extraordinară din 18 mai, de la Sandplaken, iar versiunea aprobată acolo a fost înaintată oficial, prin Notariat, către Amtsgericht. Menţionăm că au fost necesare două atestări notariale, la München şi Stuttgart, pentru ca semnătura a cel puţin patru din cei şapte membri ai comitetului de conducere să poată figura pe cererea de înregistrare. Cu aceste formalităţi îndeplinite, am primit de la Amtsgericht la 17.06.2003 comunicarea privind înregistrarea oficială a LARG în Registrul Asociaţiilor, sub numărul VR 18075/1. Taxele notariale la München şi cele de înregistrare la Amtsgericht au fost plătite din contul LARG. Taxele notariale la Stuttgart au fost plătite din contul AGERO.
 

După înregistrarea oficială, am primit de la Kreisverwaltungsreferat München o adresă prin care, pornindu-se de la ipoteza că LARG ar avea caracterul unei asociaţii străine (Ausländerverein), ni se cerea să ne conformăm prevederilor legale referitoare la această categorie specială de asociaţii. O asociaţie se încadrează în această categorie dacă fie membrii ei, fie membrii comitetului ei de conducere sunt în majoritate cetăţeni străini, sau dacă ea este afiliată unei organizaţii cu sediul în străinătate. Am cerut asociaţiilor-membre ale LARG să-şi clarifice situaţia din acest punct de vedere şi să ne comunice rezultatul. Am răspuns apoi către Kreisverwaltungsreferat că membrii LARG, la rândul lor asociaţii, nu se încadrează în categoria respectivă, că membrii comitetului nostru de conducere sunt, cu o singură excepţie, cetăţeni germani şi că, în aceste condiţii, nu există nici un temei ca LARG să fie considerată Ausländerverein. După încă o revenire şi o convorbire telefonică lămuritoare, credem că această chestiune a fost clarificată satisfăcător.

2. Aderarea LARG la Forumul Germano-Român

După cum se ştie, în Germania există încă o organizaţie-umbrelă cu un profil înrudit cu acela al LARG - anume, Forumul Germano-Român (Deutsch-Rumänisches Forum e.V., DRF). Spre deosebire însă de LARG, DRF are ca scop să contribuie la dezvoltarea relaţiilor multilaterale - în primul rând, a celor economice şi culturale - dintre Germania şi România, să cultive buna imagine a României în Germania şi a Germaniei în România (pe scurt, o activitate de lobby, în cel mai bun înţeles al cuvântului) şi are ca membri, pe lângă unele asociaţii germano-române (cu accent însă pe germanitate), instituţii, firme şi persoane fizice. Era aşadar important pentru proaspăt-constituita LARG să luăm legătura cu DRF, să ne delimităm profilul, să evităm neânţelegerile, paralelismele şi, dimpotrivă, să realizăm o colaborare armonioasă, să definim obiective şi proiecte de interes comun, să obţinem aşadar o sinergie maximă.
 

După un prim contact cu consiliul de conducere şi o convorbire cu Dr.h.c. Susanne Kastner, Preşedinta DRF, Vicepreşedintă a Parlamentului German, şi Şefă a Grupului Parlamentar Germano-Român, în decembrie 2002, când am prezentat LARG, obiectivele noastre şi asociaţiile-membre, am continuat dialogul. Rezultatul s-a concretizat în aderarea LARG la DRF, demers dezbătut şi decis de către comitetul nostru de conducere la întrunirea din 30 august 2003 şi acceptat de către consiliul de conducere al DRF în luna septembrie. Prin aderarea la DRF nu ne asumăm doar obligaţia de a contribui pe căile şi cu mijloacele noastre specifice la atingerea obiectivelor Forumului, precum şi aceea mai concretă a unei cotizaţii anuale de 75 -, ci obţinem totodată sprijinul unei organizaţii cu un prestigiu recunoscut, cu excelente relaţii atât în Germania cât şi în România, inclusiv la nivel parlamentar şi guvernamental - nu întâmplător unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai DRF este însuşi Ambsadorul României în R.F.Germania, domnul Adrian Vieriţă. În acelaşi timp, lucru şi mai important, dobândim şansa de a face auzit glasul asociaţiilor-membre ale LARG şi, implicit, al comunităţilor româneşti din Germania, pe o scenă cu o mult mai amplă rezonanţă.
 

Un prim rezultat concret al aderării la DRF este sprijinul obţinut din partea Forumului la organizarea întâlnirii Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania, inclusiv prin acceptarea solicitării noastre ca DRF să patroneze întâlnirea. în condiţiile în care nici una dintre asociaţiile-membre ale LARG nu îşi au sediul la Berlin şi nici măcar pe o rază cât de cât rezonabilă, organizarea întâlnirii fără acest sprijin logistic foarte concret ar fi fost de neconceput. Suntem convinşi că extinderea în continuare a colaborării cu DRF va avea pentru LARG efecte benefice.

3. Consolidarea organizatorică a LARG

Consolidarea organizatorică a LARG, în primul rând prin atragerea de noi membri dintre asociaţiile existente şi prin demersuri pentru constituirea de noi asociaţii, a stat şi ea în centrul atenţiei noastre. Menţionăm ca prime succese aderarea Asociaţiei Parohia Ortodoxă Română Naşterea Domnului din Stuttgart, precum şi constituirea la Heilbronn - cu sprijinul meritoriu al colegilor noştri Florin Zaheu şi Mara Papandonatos - a unui comitet de iniţiativă pentru întemeierea pe plan local a unei asociaţii româno-germane.
 

Avem de asemenea convingerea că tratativele de aderare cu Societatea Culturală A.I.Cuza din Heidelberg vor fi finalizate în curând. Un dialog promiţător se desfăşoară în acest sens şi cu alte asociaţii.
 

Mai puţin încurajatoare, cel puţin deocamdată, sunt rezultatele discuţiilor purtate cu reprezentanţii Comunităţii Românilor din Rhein-Main (CROM). Din partea Asociaţiei Culturale şi Religioase Româno-Germane din Salzgitter am primit la un moment dat o cerere de aderare, condiţionată însă de unele solicitări care n-au putut fi acceptate, astfel încât cererea a fost retrasă. Cu Asociaţia Germano-Română Un Alter Ego din Nürnberg am avut un prim schimb de opinii în ianuarie, rămas însă fără rezultate concrete, în ciuda unor reveniri repetate din partea noastră. De la alte asociaţii - de pildă, de la Institutul Român şi Biblioteca Română in Freiburg - nici măcar nu primim răspuns la apelurile noastre. Cu prilejul dezbaterilor purtate pe tema aderării la LARG, au fost formulate din partea altor asociaţii propuneri de modificare a statutului şi observaţii la adresa activităţii noastre în general. în legătură cu acestea am luat atitudine în articolul Ce este şi ce nu este LARG, publicat pe portalul nostru şi la care facem aici o trimitere expresă, ca parte a acestui raport de activitate. Pe scurt, credem că multe dintre obiecţiile aduse sunt fie lipsite de temei, fie nu fac decât să ascundă adevăratele motive ale refuzului de a adera la LARG.
 

Aceste motive trebuie căutate mai degrabă în incapacitatea de a învinge suspiciunile şi neîncrederea care macină de multă vreme comunităţile româneşti din diaspora, moştenire otrăvită a unor vremuri apuse, când dezbinarea acestora a fost urmărită cu consecvenţă de către regimul de dictatură de la Bucureşti, ca şi în lipsa intenţiei de a accepta delegarea către LARG a funcţiei de reprezentare a ansamblului comunităţilor, idee resimţită fie obiectiv ca o ştirbire a autonomiei propriei asociaţii, fie subiectiv ca un afront la adresa propriilor ambiţii şi orgolii. Dar fără o asemenea delegare, unitatea deplină a românilor din Germania nu poate fi realizată, iar cei care i se opun ar trebui să ştie că îşi asumă astfel o gravă răspundere.

4. LARG şi comunităţile româneşti din Germania

Dacă unul dintre obiectivele LARG este de a deveni un for reprezentativ pentru ansamblul comunităţilor româneşti din Germania, fapt este că ea nu are căderea să vorbească decât în numele asociaţiilor-membre. Există aici desigur o contradicţie, de a cărei soluţionare depinde reuşita întregului nostru demers. La drept vorbind, chiar dacă LARG ar reuşi să grupeze în rândurile ei toate asociaţiile româneşti existente aici - ceea ce, cum am văzut, rămâne încă un deziderat - am fi încă departe de o atare îndreptăţire. Pentru simplul motiv că nu în toate comunităţile româneşti s-au constituit asociaţii, iar chiar şi acolo unde există astfel de forme de organizare, ele sunt rareori în măsură să afirme că ar reprezenta întreaga comunitate a locului.
 

De fapt, trebuie să recunoaştem că nu prea ştim unde anume există comunităţi româneşti, cât sunt de numeroase, când s-au constituit, ce structură pe vârste şi profesii prezintă, cu ce se îndeletnicesc membrii lor, ce griji şi ce ţeluri au, câţi dintre ei deţin deja cetăţenia germană, şi dacă sunt sau nu interesaţi de ideea păstrării identităţii lor culturale, de comunicarea cu cei de care îi leagă aceeaşi provenienţă, sau îşi doresc mai curând să li se piardă urma, prin asimilare accelerată în noua lor patrie. La toate aceste întrebări nu se poate răspunde în mod documentat decât prin iniţierea unor studii calificate, ceea ce presupune alocarea unor resurse de care, cel puţin deocamdată, nu dispunem. Sprijin am putea obţine din mai multe direcţii. Din partea bisericilor române, interesate şi ele să afle unde sunt potenţialii lor credincioşi. Din partea statului român, purtător al unui firesc şi peren interes faţă de păstrarea identităţii culturale a foştilor săi cetăţeni, răspândiţi pe tot globul, posibili ambasadori de suflet ai naţiunii. Dar şi din partea statului german, care promovează ideea păstrării diversităţii culturale pe parcursul integrării feluritelor grupe etnice în sânul societăţii autohtone. Aşa cum vom arăta în continuare, am şi făcut paşi importanţi în vederea identificării surselor posibile de sprijin şi a definirii unor proiecte de interes comun.

5. Activitatea asociaţiilor-membre şi acţiuni comune

Am afirmat nu o dată că activitea LARG se defineşte în primul rând şi înainte de toate ca sumă a activităţii asociaţiior-membre. Acest nivel de bază nu face însă obiectul propriu-zis al raportului de faţă - şi a constituit de altfel una dintre temele importante ale dezbaterilor din cadrul întâlnirii Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania.
 

Ceea ce face însă specificul LARG la acest capitol sunt acţiunile comune ale asociaţiilor, iniţiate, organizate sau doar mijlocite de către comitetul de conducere în numele Ligii. Să amintim deci participarea lărgită la Cenaclul muzical-literar organizat în luna martie de către AGERO la Stuttgart, sau la tradiţionalul pelerinaj de la Sultzmatt, precum şi participarea la întâlnirea de la Bonn a medicilor români, sau la Festivalul Callatis, manifestări la care contribuţia LARG a fost, totuşi, mai puţin semnificativă.
 

Mai importantă şi, în perspectivă, cu posibile urmări de substanţă, este desigur angajarea Ligii în organizarea de cursuri duminicale de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru cei din noua generaţie, cu un prim proiect-pilot iniţiat de către Asociaţia Alianţa Civică la München. Continuarea şi extinderea acestui experiment, care beneficiază şi de sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, se înscrie pe linia majoră a cultivării unei identităţi bazate, nu în ultimul rând, pe stăpânirea limbii române.
 

Să mai amintim aici, ca o preocupare a viitorului apropiat, contribuţia posibilă a LARG şi a asociaţiilor-membre la extinderea dincolo de perimetrul mânchenez a tradiţionalelor Zile ale Culturii Româneşti, programate în sesiune jubiliară pentru luna iunie 2004.

6. întâlnirea Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania

Dar cea mai importantă acţiune a LARG a fost, de bună seamă, organizarea întâlnirii Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania, prima de acest fel, după ştiinţa noastră, şi la care am luat ieri cu toţii parte. Aşa cum aminteam mai sus, întâlnirea a fost posibilă mai ales datorită sprijinului logistic al Forumului Germano-Român, dar şi al Ambasadei României şi al Institutului Cultural Român "Titu Maiorescu", sub al căror triplu patronaj a fost aşezată întreaga manifestare. Nu mai puţin important pentru succesul întâlnirii a fost sprijinul financiar în valoare de 1.000 - acordat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - sumă utilizată printre altele pentru asigurarea traducerii în germană la sală şi pentru realizarea materialelor promoţionale. Menţionăm că, în condiţiile modestului buget al Ligii, ne-am străduit să reducem la minimum cheltuielile legate de organizarea întâlnirii. Sala ne-a fost pusă la dispoziţie în mod gratuit de către Institutul Cultural Român, iar susţinerea recitalului de muzică şi poezie s-a făcut la modul pur onorific de către Cvartetul de violoncele "Quadriga" al clasei de violoncel a profesorului Cătălin Ilea şi de către actorul şi poetul Dinu Ianculescu. însemnătatea deosebită a întâlnirii constă nu numai în faptul că, pentru prima oară, delegaţi ai unor comunităţi româneşti din întreaga Germanie - deci nu numai ai asociaţiilor membre ale LARG - au avut ocazia să se adune şi să discute între ei, abordând deschis temele care îi preocupă, teme hotărâtoare pentru viitorul acestor comunităţi, ci şi în prezenţa unor oaspeţi de rang, reprezentanţi ai autorităţilor germane, ai statului român, ai unor organizaţii non-guvernamentale. Prezenţa lor certifică interesul acordat întâlnirii şi, implicit, existenţei comunităţilor româneşti din Germania, activităţii asociaţiilor româneşti, nu în ultimul rând Ligii noastre şi acţiunilor întreprinse de ea. Este poate încă prea devreme pentru un bilanţ al întâlnirii, dar este de aşteptat ca ea să aibă urmări semnificative, pozitive, pentru activitatea noastră viitoare.

7. Dialogul cu autorităţile germane

Chiar de la întemeierea LARG, stabilirea de contacte cu autorităţile germane s-a numărat printre obiectivele noastre prioritare: ceea ce unele dintre asociaţiile-membre au izbutit de-a lungul anilor să construiască la nivel de land, s-ar cuveni să realizeze Liga la nivel federal. O primă dificultate însă a constat în a găsi instituţia în a cărei competenţă se află sprijinirea comunităţilor de altă provenienţă etnică, mai ales că o parte dintre români au cetăţenie germană, în timp ce alţii mai sunt încadraţi în categoria de Außländer. Există cumva în Germania minorităţi naţionale, şi dacă există, după ce criterii sunt definite acestea? Au comunităţile româneşti de aici şansa de a accede la un asemenea statut?
 

După o serie de investigaţii, studiind şi pagina de internet a Ministerului Federal de Interne (Bundesministerium für das Innere, BMI), am aflat că cele câteva minorităţi naţionale (danezii, sorbii, frizonii, ţiganii) sunt definite pe criterii precise, printre care existenţa continuă, de secole, pe teritoriul Germaniei - ceea ce, evident, nu e cazul cu românii. &Icric;n cele din urmă, cu sprijinul DRF, am găsit instituţia potrivită - Departamentul Federal pentru Cultură şi Medii (Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien, BKM) - şi am intrat în legătură cu Doamna Susanne Kasten, consilier guvernamental, pe care aţi avut prilejul s-o cunoaşteţi la întâlnirea de ieri. De la ea am aflat că sunt şanse pentru a obţine sprijin la nivel federal, întrucât precedente există, dar că drumul nu va fi simplu, mai ales în condiţiile dificile de astăzi, când se reduc fondurile disponibile şi când ele trebuie împărţite la tot mai mulţi beneficiari. În orice caz, ne-a dat ea de înţeles, sprijin vom putea obţine doar dacă vom fi în stare să demonstrăm în mod convingător că reprezentăm cu adevărat totalitatea comunităţilor româneşti din Germania. Întrebarea este dacă vom înţelege cu toţii primatul interesului comun - sau dacă nu cumva unii vor da curs mai degrabă vechii şi verificatei parabole cu capra vecinului:

8. Dialogul cu autorităţile române

Cu reprezentanţii autorităţilor române a fost desigur mai uşor să luăm legătura şi să identificăm proiecte de interes comun. Cu prilejul unor manifestări organizate de Amabsada şi de Consulatele Generale ale României, al vizitelor în Germania ale unor membri ai Guvernului Român, sau al vizitelor în România ale unor membri ai comitetului nostru de conducere, s-au stabilit numeroase asemenea contacte. Putem spune că avem relaţii excelente cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu Direcţia Comunităţi Româneşti din Ministerul Afacerilor Externe, cu Ambasada României, cu Consulatul General din München şi cu Consulatul General din Bonn.
 

Existenţa şi obiectivele LARG sunt bine cunoscute şi se bucură de apreciere, iar proiectele noastre beneficiază de un sprijin real.
 

Mărturie stau participarea unor oaspeţi de prim rang la întâlnirea Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania, acceptarea solicitării noastre ca întâlnirea să se desfăşoare şi sub patronajul Ambasadei României, găzduirea ei la Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu", sprijinul financiar primit din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, ca şi includerea în bugetul pe anul viitor al acestui Departament a unor proiecte propuse de LARG, sau de către unele dintre asociaţiile-membre. Există toate premisele ca acest dialog să continue şi să se amplifice, prin identificarea de noi câmpuri de cooperare, cu foloase pentru ambele părţi.
 

Trebuie să subliniem încă o dată că, tot aşa cum relaţiile nostre cu autorităţile federale, pe care de asemenea dorim să le consolidăm şi să le extindem, nu înseamnă în nici un caz că noi am simpatiza în mod selectiv cu partidele care alcătuiesc astăzi coaliţia guvernamentală, nici dialogul cu autorităţile române nu sunt câtuşi de puţin un semn de solidarizare cu partidul care guvernează actualmente România. Noi ne conducem exclusiv după interesele comunităţilor româneşti din Germania, ale asociaţiilor-membre ale LARG, aşa cum sunt ele precizate în statutul nostru, care prevede în mod expres păstrarea unei stricte neutralităţi politice. De aceea nici nu ne propunem să ne erijăm într-un soi de conştiinţă a naţiunii române, într-o autoritate morală supremă autodeclarată, pusă să judece maturitatea electoratului român, rezultatele alegerilor parlamentare, sau hotărârile guvernului. Noi credem că politica românească se face şi se desface în România, iar nu în altă parte.

9. Dialogul cu comunităţile religioase

Un rol aparte atât în definirea, cât şi în păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi îl joacă, fără îndoială, credinţele religioase. În acest sens, pentru realizarea unităţii mult dorite a comunităţilor româneşti din Germania, o misiune aparte revine bisericii - şi, în primul rând, dată fiind preponderenţa credinţei ortodoxe la români, Bisericii Ortodoxe. Departe însă de a putea aspira la idealul ecumenic, adică la o conlucrare a Bisericii Ortodoxe cu Biserica Unită (Greco-Catolică), în folosul unei coeziuni mai largi a comunităţilor româneşti, iată că până şi cei de aceeaşi credinţă pravoslavnică sunt confruntaţi aici cu o serioasă dilemă, puşi să aleagă între cele două biserici ortodoxe române paralele. Nu este căderea noastră să analizăm cauzele acestei regretabile situaţii, nici să arbitrăm sau să mijlocim înte cele două biserici-surori, care în esenţă sunt şi ar trebui să fie una. Dar ne luăm acum îngăduinţa să rostim o chemare, un apel la înţelegere şi împăcare, în spiritul înţelepciunii, al iertării creştineşti şi al nedezminţitei iubiri a aproapelui. O facem în speranţa ca măcar una dintre rădăcinile nefaste ale dezbinării comunităţilor româneşti să fie curmată, pentru ca măcar cei de aceeaşi credinţă să nu se mai evite între ei, ci să se aşeze sub aceleaşi boltiri şi la aceeaşi masă, privindu-se fără a se tulbura în lumina ochilor.
 

Am dori ca anul viitor LARG să poată sprijini fără rezerve organizarea pelerinajului de la Sultzmatt, fără a mai fi nevoie să ne întrebăm dacă e mai bine să fim prezenţi acolo sâmbătă, sau mai bine duminică, fără teama de a fi bănuiţi că am lua partea unei fracţiuni a ortodoxiei, în defavoarea celeilalte.

10. Dialogul cu alte comunităţi etnice din Germania

Organizarea întâlnirii a prilejuit o primă încercare de a lua legătura cu organizaţiile altor comunităţi etnice din Germania - de pildă cu Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen, Landsmannschaft der Banater Schwaben, Bund Ungarischer Organisationen in Deutschland, sau cu Zentralrat der Juden in Deutschland. Rezultatul este încurajator, din partea unora au fost prezenţi delegaţi, şi rămâne să continuăm demersurile noastre, concentrându-ne asupra schimbului de experienţă, ca şi a definirii de interese şi proiecte comune.

11. Dialogul cu alte organizaţii româneşti de pretutindeni

După opinia noastră, stabilirea de contacte sistematice şi cultivarea de relaţii stabile cu organizaţii ale românilor din alte ţări, cu organizaţii româneşti cu intenţii de cuprindere planetară (Consiliul Mondial Român, Uniunea Mondială a Românilor Liberi), sau cu asociaţii româno-germane din România (una a fost iniţiată recent la Tulcea), dincolo de schimburile ocazionale de mesaje, ar depăşi deocamdată nivelul posibilităţilor logistice ale LARG. Ele ar putea să devină oportune abia după depăşirea actualei faze de consolidare organizatorică şi financiară, adică atunci când Liga va deveni un for cu adevărat reprezentativ pentru comunităţile româneşti din Germania şi va dispune de mijloacele necesare pentru exercitarea acestui rol.

12. Consolidarea financiară a Ligii

La acest capitol vom asculta în cele de urmează raportul colegului nostru Arh. Dan Ciudin. Aici ne vom limita la sublinierea importanţei acţiunii de recrutare a unor sponsori, precum şi a obţinerii de venituri prin reclama pe portalul din internet şi în buletinul electronic de ştiri. Un început meritoriu în această direcţie l-a făcut colegul nostru Alexandru Drăghici, dar acţiunea va trebui urmărită cu titlu prioritar şi cu mare continuitate, de rezultatele ei şi de stabilitatea lor depinzând nemijlocit forţa şi viabilitatea pe termen lung a LARG.

13. Chestiuni administrative şi de secretariat

Analizând experienţa unui an de activitate, constatăm că unul dintre punctele critice îl reprezintă aspectele administrative şi de secretariat. Pe măsură ce va creşte, aşa cum sperăm, atât numărul asociaţiilor-membre, cât şi acela al instituţiilor şi organizaţiilor cu care vom avea relaţii stabile, va fi din ce în ce în ce mai greu ca munca administrativă şi de secretariat să fie soluţionată în cadrul timpului liber al unuia sau al altuia dintre membrii comitetului de conducere. Aceasta mai ales dacă ne vom propune să intensificăm şi activitatea de mijlocire a unor manifestări comune ale mai multor asociaţii-membre, sau de iniţiere a unor acţiuni de amploare la nivelul întregii Ligi - aşa cum a fost, de pildă, întâlnirea de ieri. Multe neplăceri au apărut şi ca urmare a faptului că nu avem un sediu real, cu o adresă poştală efectivă, şi cu un telefon la care să răspundă o permanenţă, fie şi numai două-trei ore pe zi.
 

Desigur că asemenea dificultăţi, inerente începutului şi perfect explicabile prin puţinătatea mijloacelor disponibile, vor putea fi depăşite numai dacă prin consolidarea situaţiei financiare a LARG se va asigura un buget corespunzător şi stabil. Pe lângă asigurarea unor fonduri din donaţii şi reclamă, pe lângă plata la timp a cotizaţiei din partea fiecărei asociaţii-membre, aşteptăm sprijin şi din partea Departamentului Federal pentru Cultură şi Medii.
 

Până în prezent s-au clarificat unele aspecte, am convenit asupra unui logo al Ligii, asupra antetului pentru scrisori, avem un cont şi o ştampilă, au fost imprimate - prin grija colegilor noştri din Karlsruhe - cărţi de vizită pentru membrii comitetului de conducere. Acţiunea trebuie continuată prin imprimarea unor topuri de hârtie cu antet pentru corespondenţă, prin relizarea unor prospecte şi a altor materiale promoţionale. Ar fi necesar să ajungem în situaţia de a putea închiria un birou, oricât de mic, unde să poată fi sosi corespondenţa, unde, măcar câteva ore pe zi, un angajat al LARG să rezolve chestiunile administrative şi de secretariat, să răspundă la telefoane şi unde să poată fi primite eventual vizite sau organizate convorbiri.
 

Toate aceste s-ar cuveni să fie consemnate într-un proiect de buget, din care să putem deduce cu oarecare aproximaţie nivelul minim de fonduri necesare pentru acoperirea unor asemenea cerinţe. Dar asupra acestor aspecte se va reveni în detaliu în analiza critică iniţiată şi prezentată de către domnul Drăghici.

14. Organizarea comunicării şi informării interne şi externe

În ziua de astăzi, succesul sau insuccesul oricărei întreprinderi depinde în mod decisiv de capacitatea de a organiza fluxul informaţional, de a stăpâni cu măiestrie procesele complexe de comunicare. La poşta tradiţională şi telefonia analogă s-au adăugat telefaxul, computerele, poşta electronică, internetul, telefonia digitală şi cea mobilă, tele- şi videoconferinţele şi câte altele, iar deplasarea imaginilor şi, în general, a informaţiei înlocuieşte tot mai des deplasarea fizică a persoanelor (fără a o putea înlocui cu totul). Cum LARG şi-a propus, printre altele, să mijlocească comunicarea asociaţiilor-membre între ele, precum şi către exterior, cu comunităţile româneşti în general, sau cu al lor mediu social şi instituţional, reuşita Ligii depinde şi ea de măsura în care vom reuşi să facem uz cu succes de toată recuzita modernă a mijloacelor informaţionale şi de comunicare.
 

Nava-amiral a întregului sistem de comunicare şi de informare al LARG este, evident, portalul nostru pe internet. Pentru cei mai mulţi dintre noi a trecut aproape neobservat efortul considerabil depus de colegul nostru Alexandru Drăghici pentru conceperea şi punerea în aplicare a proiectului de transformare a vechiului portal www.rom2.de în actualul portal www.larg.de. Dar rezultatul vorbeşte de la sine şi constituie, pe bună dreptate, una dintre cele mai importante realizări din întregul an ale Ligii. Prin grija Departamentului pentru Românii de Pretutindeni dispunem de un abonament gratuit la fluxul de ştiri al Agenţiei Naţionale de Ştiri Rompres. Suntem pe cale să încheiem un acord cu Curierul de Vest, prin care se prevede posibilitatea reciprocă de a prelua ştiri şi articole, cu citarea sursei. Iar în prezent au loc pregătiri pentru lansarea propriului buletin electronic de ştiri, prin care portalul LARG capătă o întregire dinamică, cu mare forţă de penetrare la public - un mediu de comunicare interesant şi pentru clienţii potenţiali, interesaţi în reclamă. Având în vedere prestaţia cu totul remarcabilă, de nivel profesionist, în conceperea, realizarea şi întreţinerea portalului, ca şi numărul respectabil de ore pe care continuă să le investească sistematic în această activitate, propunem să i se acorde domnului Alexandru Drăghici o diplomă de onoare, drept mulţumire pentru activitatea lui în acest domeniu.
 

Nu mai puţin importantă pentru afirmarea LARG este prezenţa ei în conştiinţa publică, reflectarea activităţii noastre în presa scrisă şi vorbită, adică în ziare şi reviste, la radio şi televiziune. Pe această linie am înregistrat, de asemenea, succese notabile. Am aminti ştirile, articolele şi interviurile apărute în publicaţii precum Curierul Naţional, Ziarul de Duminică, Curierul de Vest, Actualitatea Românească, Dorul (Danemarca), Observator (München), Lumea Liberă (New York), transmise la postul Radio România sau TVR Internaţional. Prezenţa trimişilor presei la întâlnirea de ieri este semnificativă şi va trebui să continuăm cu eforturi sporite preocuparea de a face cunoscută unui public cât mai larg existenţa, ţelurile şi activitatea Ligii.

15. Activitatea Comitetului de Conducere al LARG

În final, s-ar cuveni să aruncăm măcar o privire, desigur autocritică, asupra activităţii comitetului de conducere al LARG. După cum ştiţi, ne-am străduit să definim de la bun început atribuţiile fiecărui membru şi modul de lucru al comitetului, în curpinsul unui act cu carcater normativ - Regulamentul intern de funcţionare - aprobat mai apoi şi de adunarea generală de la Sandplaken. În acelaşi spirit, am decis ca întrunirile periodice ale comitetului de conducere să aibă loc la Ulm, în centrul de greutate al ariei de dispunere a localităţilor de domiciliu ale membrilor comitetului. Se poate spune că, în linii mari, comitetul de conducere a îndeplinit cu succes misiunea de a coordona activitatea LARG în perioada dintre adunările generale anuale. Pe de altă parte, o examinare mai atentă relevă existenţa unor carenţe, care reprezintă totodată zone problematice ale activităţii Ligii în general. Vom menţiona doar câteva cerinţe esenţiale - o angajare mai activă, disciplinată şi cu profesionalitate sporită a fiecăruia dintre noi în efectuarea pas cu pas a acţiunilor din sfera răspunderilor proprii, o comunicare permanentă şi mai eficientă, întărirea spiritului de echipă, repartizarea mai echitabilă a sarcinilor, eforturi sistematice pentru consolidarea financiară a Ligii, ameliorarea muncii cu presa, constituirea unor grupe de lucru pe teme importante, crearea unei echipe operative remunerate. Nu vom intra aici în detalii, lăsând această misiune analizei minuţioase şi pertinente, prezentate de către colegul nostru Alexandru Drăghici.
 

Pentru a păstra un anume echilibru, s-ar cuveni ca, odată cu remarcile critice, să formulăm şi cuvinte de apreciere la adresa colegilor noştri. Îngăduiţi-mi aşadar, şi ca decan de vârstă, să aduc aici elogiul şi mulţumirile noastre ale tuturor: domnului Drăghici pentru angajamentul şi profesionalismul lui în realizarea portalului LARG (şi nu numai - dovadă chiar analiza critică pornită din iniţiativa lui), domnului Zaheu pentru energia şi pentru capacitatea lui remarcabilă de mobilizare în asigurarea bazei logistice a unor acţiuni importante, domnului Cercasov pentru seriozitate, temeinicie şi promptitudine, doamnei Papandonatos pentru deosebita căldura sufletească cu care ajută la cultivarea spiritului de echipă şi la identificarea noastră cu vatra de la care ne tragem, domnului Petala şi domnului Ciudin pentru contribuţia lor mai ales la absolvirea cu succes a fazei ingrate de perindări pe la autorităţi şi notariate, cu toate obstacolele şi chichiţele ei birocratice.

16. Legătura comitetului de conducere cu asociaţiile-membre şi a acestora între ele

S-ar cuveni totuşi să nu limităm analiza critică la activitatea membrilor comitetului. În acest sens, ar fi poate de menţionat că şi în privinţa comunicării şi mai ales a conlucrării dintre comitet şi asociaţiile-membre este destul loc pentru mai bine. Am propune ca asociaţiile-membre să-şi desemneze câte un reprezentant, altul decât eventualul membru în comitet din partea asociaţiei respective, care să fie persoana de legătură dintre comitet şi asociaţie. Faptul că până acum legătura se face prin membrul din comitet (acolo unde există) duce uneori la situaţii curioase, când de pildă unele asociaţii reclamă că nu ar fi suficient şi la timp informate asupra deciziilor luate şi a acţiunilor iniţiate de către comitetul Ligii. Cum principalul nostru mijloc de comunicare este poşta electronică, ar trebui ca persoana desemnată de către fiecare asociaţie-membră să ţină legătura cu comitetul, să dispună de o adresă de e-mail (eventual să i se furnizeze una pe serverul @larg.de). Pentru comunicarea cu asociaţiile s-ar cuveni să se aplice aceleaşi reguli ca şi în cazul comunicării între membrii comitetului: citirea zilnică a mesajelor, răspunsul prompt în funcţie de prioritate etc. Din păcate, nu toate asociaţiile-membre obişnuiesc să răspundă la mesaje, la apeluri. Nu-i vorba aici nici pe departe de rigorile ierarhice ale centralismului zis democratic - dar în materie de comunicare, un feed-back e totuşi necesar.
 

Comunicarea dintre asociaţiile-membre este şi ea uneori dificilă - şi se poate constata că funcţionează bine numai acolo unde existau legături tradiţionale dinaintea constituirii LARG. Acţiuni meritorii, precum extinderea Zilelor Culturii Româneşti 2004 în afara München-ului, demarează extrem de greu, poate tocmai pentru simplul motiv că înfiriparea de asemenea legături reuşeşte doar cu preţul unei înfruntări energice a inerţiei.
 

Problematic este şi faptul că uneori nu se face delimitarea necesară dintre planul de activitate şi de competenţă al asociaţiilor-membre, şi planul de activitate şi de competenţă al Ligii. Faptul că membrii comitetului LARG fac totodată parte din conducerea asociaţiilor-membre nu trebuie să ducă la amestecarea celor două planuri: s-ar cuveni ca fiecare dintre noi să respecte în acţiunile şi luările sale de poziţie cerinţa de delimitare clară, riguroasă între competenţele din cadrul comitetului LARG şi cele din cadrul asociaţiei-membre respective. Este de subliniat că numai adunarea generală a Ligii şi, între două sesiuni, comitetul ei de conducere are căderea ca, în conformitate cu statutul şi cu regulamentul intern, să ia decizii şi să vorbească în numele LARG, sau să angajeze Liga în orice alt fel.
 

Există uneori, tot pe linia confuziei dintre parte şi întreg, tendinţa de a pune LARG pe acelaşi plan cu una sau alta dintre asociaţiile-membre, afirmându-se de pildă că asociaţia X sau Y face mai multe decât Liga. Dar activitatea LARG este mai întâi de toate suma activităţii organizaţiilor-membre, deci afirmaţia e din capul locului falsă, căci la acest nivel activitatea Ligii subsumează şi activitatea asociaţiei X sau Y, şi nu poate fi în nici un caz mai redusă decât aceasta. Activitatea LARG este însă mai apoi, şi în mod specific, una cu un caracter propriu, desfăşurată pe un cu totul alt plan decât activitatea asociaţiilor-membre şi de necomparat prin chiar natura lucrurilor, căci Liga îşi asumă misiuni pe care acestea n-au cum să le îndeplinească: mijlocirea comunicării dintre asociaţiile-membre, a comunicării cu ansamblul comunităţilor româneşti, reprezentarea acestora în relaţia cu autorităţile germane şi române ş.a.m.d. Ceea ce nu înseamnă că activitatea Ligii şi a comitetului ei de conducere ar fi scutită de critică.
 

Dar există, în sens invers, şi o anume inerţie atunci când e vorba ca asociaţiile-membre să se identifice cu acţiunile Ligii, să se considere efectiv ca fiind părţi componente ale LARG. Nu e uşor de găsit măsura justă, calea de mijloc - între confuzia de planuri şi dezinteresul total - dar trebuie să acţionăm cu toţii în această direcţie, să clarificăm teoretic şi să urmărim în practică respectarea unor principii fundamentale. Ca organizaţie de nivel federal (cum bine zice domnul Drăghici în analiza lui, cerându-ne o clitate excepţională a muncii), activitatea noastră se află în lumina rampei, are un însemnat rol de model, un rol exemplar. Este deci cu atât mai important să ne luăm în primul rând noi rolul în serios, oferind altora un exemplu de concordanţă deplină între principii şi fapte.
 

Suntem încă la începuturi, dispunem de mijloace financiare modeste, dar avem de ocrotit şi de sporit un capital extrem de important - respectul pentru principiile consemnate în statut şi în reglementările noastre interne, încrederea cu care suntem priviţi ca exponenţi ai unei concepţii de organizare cu adevărat democratice, în spiritul respectului deplin faţă de lege şi faţă de semenii noştri, al corectitudinii şi al demnităţii. Nu prin atacuri verbale la adresa activităţii altora se face dovada principialităţii, ci în primul rând şi mai presus de toate prin mărturia consecventă a propriilor fapte. Să rămânem credincioşi principiilor frumoase pe care le-am pus la temelia Ligii, cu convingerea că numai aşa vom ajunge la acceptarea ei unanimă ca for reprezentativ pentru comunităţile româneşti din Germania.

 

În numele comitetului de conducere,
 

Dr.Arh. Gheorghe Săsărman
Preşedintele LARG 2002-2004
8 noiembrie 2003