Arhivă de ştiri
Start
Contactare
Despre noi
Statutul LARG
Biografii
Despre membrii ligii
Galerie foto
Realizări
Arhivă de ştiri
Impressum
Publicitate Web

Ambasada Română

Consulatul român München


   WESTFALIA   

Asociaţia germano-română WESTFALIA e.V. Minden


Actualizat la:
7 August 2011

eXTReMe Tracker

Activităţi | Ştiri de la asociaţii | Conferinţe | Cereri de reclamă Cereri de aderare | Contactaţi Liga

Sfârsitul unui cliseu: Lucian Hetco: "Nemtii nu sunt reci, sunt rezervati"
Interviul acordat ziarului Gazeta Romaneasca, de Lucian Hetco, presedintele LARG

Românii din Germania sunt, in general, invidiati de cei care au emigrat din România in tari ca Italia, Spania sau Portugalia. Pentru ca in Germania se poate câstiga bine, pentru ca patronii nemti sunt foarte corecti cu muncitorii, pentru ca sistemul de asigurari sociale este foarte bine pus la punct. "Dar nemtii sunt reci", se spune mereu, in replica la superlativele care definesc viata in Germania. Argumentul nu este insa valabil. "Nemtii sunt mai degraba rezervati", spune Lucian Hetco, editorul paginilor web www.agero-stuttgart.de ale asociatiei AGERO. Asociatia AGERO Deutsch - Rumänischer Verein e.V. Stuttgart, al carei vicepresedinte este Lucian Hetco, nu mai are nevoie de prezentare, nu doar in Germania, dar nici in alte tari europene unde traiesc români si unde spectacolele organizate de AGERO i-au adunat pe români impreuna.  Lucian Hetco, care este si presedintele Ligii Asociatiilor Românesti din Germania (LARG), a facut din paginile web de care se ocupa de mai bine de cinci ani principalul mijloc de comunicare in comunitatea româneasca din Germania. "Aceste pagini se adreseaza in primul rând cetatenilor originari din România care traiesc in zona Stuttgart si indirect in spatiul Baden-Württemberg precum si tuturor cetatenilor germani originari din România".
Mijlocul si-a depasit scopul, am putea spune, pentru ca pe site intra acum cititori din toata lumea. In martie anul acesta, site-ul AGERO a ajuns la 2 milioane de accesari, fiind o veritabila oglinda a comunitatii românesti din Germania. "Am demonstrat tuturor acelora care afirmau ca românii in strainatate se schimba si devin vizavi de ceilalti români  emigrati: reci, egoisti, banali si neprietenosi, ca acest cliseu este defavorabil noua tuturor, dezbinându-ne si ca merita sa muncim pentru imaginea noastra adevarata: oameni seriosi, intelegatori, prietenosi si buni cetateni ai acestei generoase societati germane", se spune in prezentarea site-ului.

Cine este Lucian Hetco?

Român ardelean nascut la Oradea in 1963, absolvent al Liceului de Matematica-Fizica "Emanuil Gojdu" din Oradea si al Facultatii de Stiinte Economice Timisoara. Traieste in Germania din 1990 si acum lucreaza ca informatician in cadrul firmei T-Systems CSM GmbH din Göppingen apartinând de concernul Deutsche Telekom. Este vicepresedinte AGERO si presedinte LARG, cu mandat intre 2004 si 2006. Lucian Hetco provine dintr-o veche familie de intelectuali ardeleni greco-catolici. Bunicul lui, dr.Valeriu Hetco, distins cu cea mai inalta distinctie a României interbelice, "Steaua României" in grad de ofiter, si-a pus semnatura pe Actul Unirii cu }ara de la 1918.
Lucian Hetco este poet, eseist si promotor cultural, a debutat literar la Oradea in cadrul revistei de cultura Familia. Debutul editorial l-a avut la Cluj-Napoca in 2002 (volumul "Oglinda cu suflet"), urmat de volumul "Dreptul la culpa", tot la Cluj, editura Eikon in ianuarie 2004. In 2005 apare volumul de eseuri: "Sufletul romanesc sau Zidul din capete" la Suceava,editura Musatinii, Sufletul romanesc - eseuri despre romanitate la editura Carpathia in Bucuresti. A lucrat in parteneriat cu Centrul Cultural Suceava o antologie a poeziei romanesti din diaspora, prima de acest gen in limba romana, intitulata: "Blestemul lui Brancusi". Este membru al ASRG - Asociatia Scriitorilor Români din Germania.

Lucian Hetco, ne puteti spune câti români sunt in Germania?


E o intrebare destul de grea. Conform anuarului statistic, 110.000, dar cifra este mult mai mare, pentru ca nu contine numarul nativilor români care au obtinut cetatenia germana. Din 1945 pâna in 1990, au parasit România circa 650.000 de etnici germani, care au renuntat la cetatenia româna. Mai exista apoi casatorii mixte, pe baza carora românii obtin cetatenia germana. Eu am demarat doua studii si am ajuns la cifra maxima de 500.0000, cifra acceptata si vehiculata oficial si de consulatul din Munchen.

E adevarat ca putini români mai pot emigra in Germania acum?


In Germania, majoritatea celor care ajung aici, vin prin casatorie mixta, in general intre germani si românce. Nemtoaice cu români mai putin. Mai vin si "turisti" care muncesc la negru, dar sunt exceptii. Pe ici pe colo se mai poate, dar in Germania cadrul legal este respectat. Pentru munca la negru, amenzile sunt usturatoare si au de suferit nu numai strainii caremuncesc ilegal, ci si angajatorii. Iar spre deosebire de alte tari europene, in care au emigrat românii in ultimii ani, in Germania conditiile de sedere pentru straini sunt mult mai riguroase. A fi acum rezident in Germania implica respectarea stricta a legalitatii.

Cu alte cuvinte, Germania este inchisa pentru români?


Nu este inchisa, dar atâta vreme cât România nu este membra in Uniunea Europeana, nu exista migratia legala a fortei de munca. Si nu va exista nici dupa integrarea României, timp de câtiva ani. Nu vom asista la o migratie de masa, asa cum au facut portughezii, turcii sau italienii. Dar cu siguranta in momentul in care pe piata fortei de munca se va aproba intrarea românilor, va incepe din nou un flux de intrari dinspre România. Deocamdata vin munictori români ca sezonieri sau cu contracte pe timp determinat. Exista deja un trend spre a angaja muncitori români. Pentru polonezi, de exemplu, exista un acord intre tari care prevede un tarif fix pentru plata muncitorilor. Angajarea românilor nu obliga angajatorii la salarii fixe. Cred ca atunci când se va putea, românii ii vor inlocui treptat pe polonezi.

Cât câstiga un muncitor in Germania?


Câstiga la nivelul standardelor occidentale. Salariul unui muncitor este intre 1.500 si 2.200 de euro, fara sa luam in calcul alocatiile sau alte sporuri. Evident, la muncile agricole, salarizarea este mai putin buna. De regula, barbatii lucreaza, iar sotiile stau acasa si cresc copii. Aceasta e mentalitatea germana. Dupa ce copiii cresc, eventual sotia isi ia o slujba part-time.

Se manifesta diferente intre românii din Germania, legate de data sosirii sau de apartenenta la etnia germana?


Ne ferim sa facem aceste ierarhizari. Avem in cadrul asociatiei membri germani casatoriti cu românce, avem si o nemtoaica maritata cu un român, si exista interferente si cu noii veniti. Exista, e drept, o particularitate: cei mai noi sunt migranti ai fortei de munca. Am intâlnit, din pacate, in aceasta categorie ingineri sau profesori, care au venit la munca necalificata si care nu pot ramâne definitiv in Germania.

Cei care nu pot ramâne, sau cei care nici nu pot ajunge in Germania, spun deseori ca e mai bine asa, pentru ca "nemtii sunt reci" si viata in Germania e anosta.

 

Este un cliseu care s-a raspândit in mare viteza. Se greseste foarte mult. Este o interpretare subiectiva. Eu nu pot vorbi decât de bine de germani, sunt deosebiti, corecti, loiali, cinstiti, la ei "vorba e vorba". Am putea sa spunem ca aparent sunt reci, dar termenul are oricum conotatii negative. Eu as vrea sa le spun "rezervati". Eu nu ma mai simt tratat "rece". Ii inteleg cum gândesc si de ce gândesc altii despre ei ca ar fi "reci". Au 6-7 milioane de straini. Exista imigratie legala si ilegala. Au fost acordate facilitati imense celor care au venit aici ca refugiati. Ce-ar trebui sa faca mai mult? Cum ar vrea noii veniti sa fie intâmpinati? Românii care s-au stabilit aici au devenit si ei rezervati. Este efectul stabilirii in cadrul acestei culturi anglo-saxone, oamenii se schimba.

Exista rasism contra strainilor din Germania?


Nemtii sunt corecti si toleranti fata de straini. Poate exista probleme de rasism mai acute in România, vizavi de rromi sau sinti. Dar exista persoane cu potential de dreapta in Germania, insa pâna in momentul de fata, nu sunt periculosi.

Ce imagine au românii si strainii in general in presa germana?


Trebuie sa acceptam ca presa bulevardiera exista si aici. In aceste ziare, exista o imagine deformata despre straini. Dar in ziarele serioase, exista bun simt. Ziarele serioase n-au mai pomenit de rau de români de vreo 7-8 ani. Dar imediat dupa '90 erau adevarate campanii. Dupa '90 românii au pierdut o mare sansa. Aveam un credit international foarte bun, eram considerati cei care au reusit sa darâme o dictatura. Dar când au inceput sa vina românii, multi dintre ei din genul "descurcaret" si au inceput cu smulgerea bancomatelor din pereti si cu spartul vitrinelor cu masina, imaginea noastra s-a prabusit. Chiar daca multi dintre ei erau rromi cu pasaport romanesc. Pentru un german simplu, conta doar faptul ca veneau din România, aveau pasaport românesc, deci erau români. Sa nu uitam insa ca exista si multi români cu comportament necorespunzator.

Cu doi ani in urma s-a format Liga asociatiilor româno-germane din Germania - LARG. A meritat efortul de unificare a eforturilor mai multor asociatii?


A meritat. Liga este acum o organizatie legala si democratica, membrii fiind alesi din doi in doi ani. Reprezinta asociatiile româno-germane care urmaresc obiective similare. Liga este cunoscuta acum, dar nu asta e important. LARG este singura posibilitate a acestor entitati de a purta un diaolg cu autoritatile germane si romanesti. Pentru o asociatie locala ar fi mai greu sa intre in contact cu reprezentantii statului federal german. La Berlin, LARG a reprezentat lobby-ul românesc intr-o intâlnire la care a participat si Susanne Kastner, vicepresedintele Parlamentului german, care a devenit si membru de onoare al LARG. O simpla asociatie nu stiu daca ar fi reusit. Pe de alta parte, nu putem face mai mult decât ne permite bugetul. Dar ideea este importanta.

Se opun germanii intrarii României in UE?


Exista garantii ca vom intra la data stabilita de Tratatul de Aderare. Este adevarat ca nu exista un lobby pro-România in societatea germana, dar nimeni nu contesta faptul ca românii din Germania sunt integrati. Daca nemtii au probleme, nu le au cu românii in nici un caz. Imaginea noastra in Germania este in ordine.

CASETA
In prezent, traiesc in Germania 6,7 milioane de straini, reprezentând circa 8% din populatia totala, potrivit datelor facute publice pe 23 iunie de Marieluise Beck, insarcinata guvernului pe probleme de imigratie. Fata de anul trecut, cifra marcheaza o scadere cu 600.000. Motivul este, potrivit lui Beck, o crestere a numarului de persoane care au primit cetatenia germana si in paralel o scadere a imigratiei. Peste un milion de persoane au primit in ultimii cinci ani pasaportul german. Dintre acestea, 800.000 au fost persoane care au primit cetatenia si 200.000 copii nascuti in Germania din parinti straini si care au prfost naturalizati pe baza noii legi a imigratiei. Pentru un nou-nascut din patru, unul dintre parinti este astazi strain. Unul din cinci are dubla cetatenie. In marile orase din landurile de vest, pâna la 40% dintre tineri provin din familii de emigranti: tendinta este in crestere, a precizat Beck.
 

Sorin Cehan

Italia

Comentariile cititorilor
virag mihai ( viragmisi@yahoo.com ) din timisoara,romania scrie la data de 24-11-2010, 10:51:34 :
Sunt de aceeasi parere cu d-l Lucian Hetco,nemtii nu sunt reci,sunt rezervati.In general si din pacate,romanii au mari diferente de gandire fata de germani.Svabii care locuiau pe vremuri in Banat erau harnici,curati,respectau locul unde isi duceau traiul.Acum este de-a dreptul trist sa intri intr-un sat unde inainte locuiau germani,svabi.Banatul a pierdut mult prin plecarea lor.Si cred ca acest fapt este ireversibil.Din pacate.
----------------------------------------------------
Aici puteţi adăuga comentariile Dvs.:     * câmpuri obligatorii
* Numele, Prenumele :   
Email : 
* Oraşul, Ţara :   
* Comentariul Dvs. : 
  

     Administrator | Webmaster | Contact | Impressum | Login      Copyright © LARG 2003 - 2017