Arhivă de ştiri
Start
Contactare
Despre noi
Statutul LARG
Biografii
Despre membrii ligii
Galerie foto
Realizări
Arhivă de ştiri
Impressum
Publicitate Web

Ambasada Română

Consulatul român München


   WESTFALIA   

Asociaţia germano-română WESTFALIA e.V. Minden


Actualizat la:
7 August 2011

eXTReMe Tracker

Activităţi | Ştiri de la asociaţii | Conferinţe | Cereri de reclamă Cereri de aderare | Contactaţi Liga

„România e mai bună decît îi e renumele” - Conferinţa Ligii LARG la Berlin

Dani Rockhoff

 

Dacă la Adunarea Generală LARG din octombrie, ne întrebam „Avem o Ligă, ce facem cu ea?”, iată că în 4 decembrie, la Ambasada din Berlin se organizează o conferinţă cu largă participare a asociaţiilor membre, între timp 12 la număr. Fără să fi „furat show-ul”, după cum au opinat unii, Forumul Germano-Român sub preşedenţia Dr. h.c.Susanne Kastner MdB vicepreşedintă a Bundestag-ului german, a fost co-organizator al reuniunii şi a asigurat o moderaţie deosebit de interesantă a tematicii „România 2007 – Membră al Uniunii Europene”. O temă fierbinte, căci în 17 decembrie se anunţă oficial la Brüssel rezultatul negocierilor şi, în cazul unei decizii pozitive, va fi lansată  invitaţia Uniunii Europene către  România, pentru  aderarea la UE. Dar unde se situează comunitatea  din diaspora şi ce rol revin asociaţiilor româneşti în lobby-ul pentru ţară?

 

Europa ne vegheaza: Anneli Ute Gabanyi, Dr. h.c. Susanne Kastner MdB, Robert Schwarz (de la st.la dr.)

 

Lucian Hetco despre "deschiderea Ligii spre asociatii si noi colaborari româno-germane"

 

 

De cîte Ligi au nevoie românii din Germania?

 

Reuniunea a avut loc, în partea ei expozitivă şi de discuţii, în clădirea Ambasadei României din Berlin şi a fost finanţată -ca şi prima ei ediţie, din noiembrie 2003- prin fonduri guvernamentale alocate printr-un proiect agreat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, la care s-a adăugat o modestă sponsorizare a firmei Western Union. Din acest buget de eveniment au fost acoperite diverse cheltuieli organizatorice. Deplasarea participanţilor, a invitaţilor şi a mass-media (TVR Internaţional, Radio Romania Internaţional, Deutsche Welle, jurnalişti liber-profesionişti din Germania) s-a făcut în întregime pe speze proprii.

 

După cum a remarcat Emil Mateiaş, inimos suţinător al Ligii, „este pentru prima dată, cînd Ambasada României şi-a deschis atît de larg porţile, găzduind un eveniment predominant comunitar“. Cu peste doi ani de activitate, ale cărei baze au fost puse de către fostul colectiv de conducere (parţial reales în octombrie 2004, cuprinzîndu-i pe Dan Ciudin, Alexandru Drăghici, Mara Papandonatos şi Virgil Petala), pe baza unei strategii al cărui „vîrf de atac“ a fost fostul preşedinte -actualmente preşedinte de onoare- Gheorghe Săsărman,  Liga Asociaţiilor Româno-Germane se doreşte principalul organism reprezentativ al comunităţii româneşti „în dialogul cu oficialitaţile româneşti şi germane, în cadrul unui demers de recunoaştere a ei drept minoritate naţională în Germania“ -după spusele actualului preşedinte, Lucian Hetco.

 

Tot  el a salutat prezenţa unor reprezentanţi ai Mitropoliei ortodoxe române (membru-asociat), precum şi a asociaţiilor româneşti care „încă nu au aderat la idealurile Ligii, dar ne-am bucura să-i vedem curînd între noi, pentru a îmbogăţi  cu forţa şi spiritualitatea lor, acţiunea în sensul unor deziderate comune“.

În luarea sa de cuvînt, preşedintele AGERO-Stuttgart, Lucian Glass a remarcat însă „dezorganizarea asociaţiilor“, opinie susţinută în parte şi de Gabriel Vărzariu, preşedintele Asociaţiei germano-române WESTFALIA.

 

Nu toate asociaţiile româneşti sau mixte, româno-germane, se adăpostesc sub „umbrela“ Ligii; se vehiculează chiar intenţii de „teritorialism“, în sensul unei Ligi Sud sau Ligi Nord. Din Nürnberg, Mihai Dragu, vicepreşedinte a chiar două asociaţii (după spusele sale), Casa Românească şi Dacia, a anunţat intenţia de a fonda o nouă Ligă, cu sediul la Nürnberg, care să fie condusă „elitar“ şi mediatizată printr-un centru de presă şi post de radio propriu. O declaraţie de intenţie îndrăzneaţă, care nu ştim în ce măsură reprezintă poziţia asociaţiilor respective, sau un deziderat personal.

 

O serie dintre participanţi au remarcat şi treptata monitorizare „centralizată“ de la Bucureşti, a acţiunilor comunitare, fapt dovedit, în parte, şi prin tematica oarecum „impusă“ a Conferinţei LARG, care a lăsat mai puţin loc dezbaterii publice pe teme  specifice mediului asociativ.

 

Aspect din sala Conferintei de la Ambasada

 

Europa „pe post de Vlad Tepeş“

 

Tema centrală a Conferinţei a fost „Romania 2007 – membru al Uniunii Europene“. În propriul expozeu şi în lectura mesajului adresat participanţilor de către ministrul Vasile Puşcaş -negociatorul-şef al României la Bruxelles- Ambasadorul României în Germania, Adrian Vieriţa s-a referit la eforturile facute de România în „implementarea aquis-ului comunitar şi monitorizarea acestui proces, din care este indispensabilă crearea credibilităţii mediului de afaceri“. Creşterea investiţiilor străine în ţară va fi în 2005 de 8,1%, stimulată de privatizarea sectoarelor energetic şi petrolier. Cu 3,3 miliarde de euro investiţii, Germania se situează pe locul al treilea în topul investitorilor în Romania. La nivelul administraţiilor locale s-au înfiinţat departamente pentru implementarea aquis-ului comunitar, încercîndu-se totodată, o prevenţie a actelor de corupţie; 5.000 de cazuri deferite recent justiţiei  au fost „la nivel înalt, din mediile de afaceri, justiţie şi funcţionari publici“.

 

Ambasadorul Adrian Vierita despre implementarea in România a aquis-ului comunitar

Opinia vicepreşedintei Parlamentului german, Dr. h.c. Susanne Kastner, a fost că „încheierea de către România a 29 de capitole de aderare înseamnă doar o declaraţie de intenţii, căreia îi va urma, în mod necesar, transpunerea lor în practică“. Pe scala corupţiei  realizată de o Comisie de Transparenţă germană, România se prezintă mai slab ca Bulgaria, ceea ce subminează credibilitatea ţării. Tot doamna Kastner a spus că „România e mai bună decît  îi e renumele“, insistînd asupra necesităţii garantării unei justiţii independente în stat şi a libertăţii de expresie a mass-media româneşti.

 

În cadrul discuţiilor ulterioare referatelor principale, responsabilul pentru tineret al asociaţiei Agero-Stuttgart, Florin Zaheu, a atins o problemă înrudită, cea a „presei negative“ din Germania, precum şi influenţa  pe care aceasta o are asupra percepţiei realităţilor României contemporane. Contextul de mediatizare negativă a fost subliniat şi de delegata  Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, Ileana Andrei, care -referitor la protestul românilor din Canada cu prilejul dezvelirii statuii lui Eminescu la Montreal, în prezenţa fostului preşedinte al României Ion Iliescu şi a Ministrului Culturii şi Cultelor Răzvan Teodorescu-  a precizat că „aceste incidente nu caracterizează întraga comunitate românească din Canada, care s-a distanţat prin Jean Ţăranu, reprezentant al unei cunoscute asociaţii canadiene, de acţiunea  protestatarilor“.

 

Ambasadorul Adrian Vieriţa s-a referit însă la oportunitatea pe care o oferă mass-media, „de a ne prezenta favorabil“ şi de a da replică prin consemnarea de fapte şi acţiuni notabile ale României, nu doar prin minusuri, cîini vagabonzi, corupţie şi copii ai străzii. În acest sens, TVRI (reprezentată la Berlin de realizatoarea de emisiuni Mihaela Crăciun) şi RRI (reprezentată prin directoarea Mariana Stoican) încearcă, prin proiectele viitoare, crearea unui liant informativ, cu efectul de a contracara aşa-numita „dezbinare românească“. La aceasta a facut referire şi Robert Schwarz, şeful secţiunii româneşti din cadrul postului de radio Deutsche Welle, considerînd că aceasta ţine, probabil, de mentalitatea românească, fiind necesară o educaţie democratică în depăşirea unor asperităţi de comunicare şi comportament.

 

Dr. Anneli Ute Gabanyi, expertă în problemele sud-est europene, de la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică din Berlin, a conchis că Europa nu vrea să fie „pe post de Vlad Tepeş“ faţă de România, care dealtfel, cultural aparţine demult Uniunii.

 

Prezentare de carte româneasca la Institutul Cultural "Titu Maiorescu"
 

Un Institut Cultural  „cu tir scurt“

 

Reuniunea din 4 decembrie s-a încheiat la Institutul Cultural Românesc „Titu Maiorescu“ din Berlin. Situat feeric în vechea vilă Walter, din Königsallee, Institutul e oarecum izolat de celelalte institute culturale străine şi de forfota studenţească din centrul oraşului. Se organizează seri culturale, concerte şi expoziţii cu public românesc, dar şi autohton; mediatizarea acestora e însa restrînsă şi biblioteca momentan „cu circuit închis“, lipsa de fonduri şi personal calificat scurtînd „tirul“ de acţiune al unei instituţii care se vrea, la cel mai înalt nivel reprezentativă pentru cultura României şi a mediului său asociativ din Germania.

 

În contextul unei expoziţii de pictură, fotografie şi carte (cuprinzînd şi Antologia poeţilor din diaspora „Blestemul lui Brancuşi“), în prezenţa scriitorului Augustin Buzura, preşedintele Fundaţiei Culturale Române din Bucureşti, a reputatului actor si scriitor Dinu Ianculescu, a consulului onorific pentru Romania in landurile Berlin si Brandenburg Viforel Babaca, a celorlalţi participanţi la Conferinţă, s-au prezentat şi detaliat proiecte culturale viitoare, menite să extindă colaborarea cu Liga LARG şi asociaţiile de români.

 

În încheierea seratei culturale, „maiorescienii“ conduşi de directoarea Adriana Popescu, au oferit invitaţilor un concert de jazz cu Maria Răducanu şi Mircea Tiberian (pian) adresat celor mai selecte gusturi muzicale, precum şi, de la noul restaurant berlinez “Bucureşti”, o cină românească …pe gustul tuturor.

 

 

08.12.2004                                                                                        Dani Rockhoff

 

Comentariile cititorilor
Aici puteţi adăuga comentariile Dvs.:     * câmpuri obligatorii
* Numele, Prenumele :   
Email : 
* Oraşul, Ţara :   
* Comentariul Dvs. : 
  

     Administrator | Webmaster | Contact | Impressum | Login      Copyright © LARG 2003 - 2017