Arhivă de ştiri
Start
Contactare
Despre noi
Statutul LARG
Biografii
Despre membrii ligii
Galerie foto
Realizări
Arhivă de ştiri
Impressum
Publicitate Web

Ambasada Română

Consulatul român München


   WESTFALIA   

Asociaţia germano-română WESTFALIA e.V. Minden


Actualizat la:
7 August 2011

eXTReMe Tracker

Activităţi | Ştiri de la asociaţii | Conferinţe | Cereri de reclamă Cereri de aderare | Contactaţi Liga

Simpozionul Românilor de Pretutindeni
Roma 11-15 august 2011

Românii de pretutindeni s-au organizat

 

Roma, 15 august 2011 - Astăzi s-a încheiat, după patru zile de dezbateri intense, Simpozionul românilor de pretutindeni, organizat în acest an la Roma, sub genericul "Hai Acasă", în cadrul festivalului Callatis 2011, organizat de Asociaţia Românilor din Italia, ProFamilia şi Aldaco. Pentru prima dată în istoria tradiţionalei întâlniri a diasporei, simpozionul s-a desfăşurat în afara graniţelor ţării, fără sprijinul sau participarea Departamentului Românilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.

 

Timp de patru zile, 60 de participanţi din 18 ţări de pe 3 continenteau discutat despre situaţia actuală a comunităţilor româneşti, despre mişcarea asociaţionistă din diaspora, votul prin corespondenţă şi înfiinţarea unei organizaţii de cooperare a întregii diaspore. S-a mai discutat despre înfiinţarea unui consiliu operativ al românilor de pretutindeni care să facă legătura diasporei cu Parlamentul de la Bucureşti, despre mass media din diaspora, mărirea numărului de parlamentari pentru străinătate şi înfiinţarea unui Minister al românilor de pretutindeni. Simpozionul a fost moderat de Sorin Cehan, directorul Gayetei Româneşti din Italia, şi Monica Zvirjinschi, jurnalist. De remarcat lipsa parlamentarilor diasporei şi lipsa reprezentanţilor Ambasadei României de la Roma. La simpozion au avut intervenţii în afara programului Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 din Bucureşti şi Ramona Bădescu, delegata pentru comunitatea românească a primarului Romei, Gianni Alemanno.

 

Mai întâi a fost făcută o fotografie actuală a diasporei. Astfel, am aflat că restricţiile din Spania i-ar putea afecta nu numai pe cei care vor să emigreze acum, ci şi pe românii care se afla deja acolo. Funcţionarii spanioli nu sunt lămuriţi cum se vor aplica restricţiile. În aceste condiţii, blochează orice nou contract de muncă pentru români. Pe de altă parte, românii care au un loc de muncă stabil în Spania nu au avut de suferit din cauza crizei.

O noutate importantă este faptul că românii se bucură în prezent de imagine bună în majoritatea ţărilor cu mari comunităţi. S-au discutat şi probleme punctuale, cum ar fi modul de obţinere a documentelor de muncă în ţările UE unde sunt restricţii - peste tot românii pot munci ca persoane fizice autorizate (PFA) - sau problema Ambasadei din Portugalia, unde există doar trei funcţionari care nu fac faţă cererilor comunitţăii.

 

Informaţii inedite au fost legate de numărul românilor din Marea Britanie - oficial sunt 80.000, dar estimările asociaţiilor merg până la 500.000 - şi numărul românilor cu acte din Grecia - 32.000 dintr-un total de 300.000 de români, potrivit unei asociaţii din Atena. O altă dezbatere a avut ca subiect ideea unificării asociaţiilor, cu păreri din Australia - "Când doi români se unesc, unul este şef", din Canada - "Nu poţi să unifici pe nimeni cu nimeni, mai degrabă e nevoie de unitate în idei" - sau din Serbia - "Dacă nu acţionăm uniţi, ne vom risipi".

 

Predarea limbii române a fost un alt subiect, cu exemple din Australia, unde româna a ajuns limbă de examen de bacalureat, şi din Grecia, unde intelectualii români nu îşi dau copiii la şcoala românească pentru că nu vor ca fiii lor să înveţe limba română.

Alte informatii interesante: A crescut foarte mult fluxul românilor care vin în Germania la munca. "Este o adevarata invazie a românilor", a declarat un reprezentant al asociatiilor din Germania. Vin foarte mulţi şi din România, oameni pregătiţi, care lasă chiar funcţii importante în ţară. În schimb fluxul românesc spre Canada şi Australia a scăzut foarte mult, după intrarea României în UE.

 

Reprezentanţi ai unor asociaţii din Italia au amintit problemele cele mai importante ale românilor din această ţară: probleme de integrare, probleme familiale - copii şi soţi rămaşi acasă, soţii care nu se mai întorc -, dar şi lipsa locurilor de muncă, munca la negru.

Fotografia diasporei a fost completată de informaţii inedite din Turcia, unde trăiesc 40.000 de români, şi din Israel, unde participanţii la simpozion au fost invitaţi să se întânească anul viitor, la Ierusalim.

 

Votul prin corespondenţă a fost un subiect care a provocat dezbateri aprinse. Asociaţia Românilor din Italia (ARI) a susţinut importanţa votului prin corespondenţă şi chiar a propus ca votul să devină obligatoriu pentru toată lumea.

 

Votul prin corespondenţă e discriminatoriu faţă de românii din ţară, de ce să nu aibă şi cei din ţară acelaşi drept?, a întrebat un român din Marea Britanie.

 

Mai mulţi participanţi au fost de părere că pe românii din diaspora nu-i interesează votul. De exemplu la Castellon, în Spania, unde trăiesc 100.000 de români, la ultimele alegeri a votat 5.000 de români. Oricum românii din diaspora nu votează, cu sistemul clasic sau la distanţă. "Românii din diaspora nu sunt interesaţi de politică", a spus un român din Madrid. De aceeaţi părere şi reprezentantul din Australia, care a fost de acord cu introducerea obligativităţii votului. În Australia, votul este obligatoriu, cine nu se prezintă, plăteşte o amendă.

 

Vot electronic, a fost soluţia pe care au cerut-o cei mai mulţi participanţi la simpozion. "Noi nu mai recurgem la corespondenţa prin poştă, folosim email. De ce să nu votăm electronic", a sus un reprezentant din Belgia, ţară unde deja se votează electronic.

 

Despre moralitatea votului în diaspora: "Locuiesc de 12 ani în Marea Britanie, mi se pare nepotrivit să hotărăsc soarta celor din România".

 

 

Al treilea punct important discutat la Roma a fost cooperarea între asociaţii în diaspora. Asociaţia Românilor din Italia a propus înfiinţarea unui Consiliu de cooperare al românilor din afara graniţelor, cu reprezentanţi din fiecare ţară cu mari comunitaţi de români, delegaţi să facă parte din acest comitet de asociaţiile româneşti din fiecare ţară. Acest consiliu al românilor de pretutindeni ar trebui să apere drepturile românilor din străinătate, să acţioneze pentru îmbunătăţirea imaginii românilor, să promoveze unitatea asociaţiilor româneşti în fiecare ţară şi la nivel mondial.

Consiliul îşi mai propune să se angajeze activ în politica românească, susţinând candidaţi români din străinătate la alegerile din colegiul diaspora, şi să ne angajeze activ în politica ţărilor gazdă, susţinând candidaţi români la alegeri locale. Prin acest organism, diaspora va propune soluţii la problemele României, folosindu-se de experienţa acumulată în străinătate de profesionişti români emigraţi. În general, consiliul îşi propune să acţioneze pentru normalizarea legăturilor dintre diaspora şi România. Proiectul a fost supus la vot şi a fost aprobat de majoritatea celor prezenţi. A fost aprobat şi un statut, care prevde ca din acest organism să facă parte, ca membri fondatori, participanţii din fiecare ţară de la simpozion, urmând ca în termen de 6 luni, în fiecare ţară, asociaţiile sa-şi desemneze delegaţii în această organizaţie.

 

Un alt proiect, prezentat de Liga Asociaţiilor Româno- Germane din Germania (LARG) se referă la înfiinţarea unui consiliu operativ al românilor de pretutindeni, care să colaboreze cu Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României. Din acest consiliu ar urma să facă parte reprezentanţi ai diasporei din fiecare ţară, care să prezinte observaţii şi propuneri la legile discutate în Senat, pentru a fi propuse de parlamentarii diasporei ca amendamente. Propunerea LARG a fost supusă la vot şi a fost aprobată.

 

Mass-media de limba română a fost un al subiect major de discuţii. Au fost prezentate publicaţii din Italia, Canada şi Germania, o agenţie de presă din germania, emisiuni radio din Austria şi Germania, o emisiune TV din Spania şi doua publicaţii online, una din Italia şi alta din Republica Moldova. În final, a fost anunţată apariţia unui nou săptămânal care se adresează întregii diaspore. Participanţii la simpozion au comentat conţinutul publicaţiilor, fiind criticată cantitatea mare de ştiri negative care apar atât în presa din ţară, cât şi în cea din diaspora. Un punct important al dezbaterii a fost legat de scrierea corectă a limbii române, cu diacritice, în publicaţiile scrise şi onine din diaspora. Folosirea diacriticelor este obligatorie, a fost opinia majorităţii ceor care au intervenit.

 

Ultimul punct al dezbaterilor a fost constituit de două propuneri: mărirea numărului de parlamentari de la 5 la 25 şi înfiinţarea Ministerului românilor de Pretutindeni. Propunerile au fost făcute de Lavinia Şandru, politician. La prima propunere, majoritatea intervenţiilor a spus acelaşi lucru: Deja 6 nu fac nimic, de ce să alegem 25 care să nu facă nimic? Nu trebuie schimbată cantitatea, ci calitatea. Soluţia îmbunătăţirii activităţii parlamentarilor diasporei este alegerea lor din rândul românilor din străintate: "Să fie aleşi din rândul nostru". Ambele propuneri ale Laviniei  Şandru au căzut la vot.

 

La sfîrşitul simpozionului a fost supus votului un document propus de Asociaţia Românilor din Italia, intitulat Pactul de la Roma, care introduce un principiu de consens în diaspora şi descrie intenţia reprezentanţilor diasporei de a participa mai activ la viaţa publică din România şi din ţările gazdă. Pactul de la Roma a fost adoptat cu majoritate de voturi.

 

La sfărşitul simpozionului a fost adoptată următoarea rezoluţie:

 

Rezoluţia simpozionului românilor de pretutindeni

Roma, 15 august, 2011

 

Noi, reprezentanţii asociaţiilor româneşti din afara graniţelor României, reuniţi la simpozionul românilor de pretutindeni de la Roma, am hotărât cu majoritate de voturi aprobarea următoarei rezoluţii:

 

- Protestăm împotriva restricţiilor impuse de guvernul Spaniei cetăţenilor români pe piaţa muncii. Românii au un aport pozitiv pe piaţa spaniolă a muncii şi nu există riscul sosirii unei mase de români care să perturbe această piaţă. În acelaşi timp, românii sunt cetăţeni europeni şi trebuie să aibă aceleaşi drepturi cu toţi ceilalţi cetăţeni din Uniunea Europeană.

 

- Cerem tuturor guvernelor care au impus restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români ridicarea acestor restricţii.

 

- Suntem de acord cu votul prin corespondenţă şi solicităm introducerea votului electronic pentru românii din străinătate.

 

- Solicităm completarea legii electorale cu o condiţie pentru candidaţii la alegerile parlamentare în colegiul diasporei: orice candidat care se prezintă într-un colegiu electoral din diaspora, să aibă reşedinţa în colegiu de cel puţin cinci ani.

 

- Anunţăm înfiinţarea Consiliului de Cooperare al românilor din afara graniţelor, care îşi propune să fie vocea românilor de pretutindeni în relaţia cu statul român şi cu statele unde trăiesc comunităţi de români.

 

-  Cerem Guvernul României respectarea şi aplicarea Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

 

Roma, 15 august 2011

Biroul de presă al Asociaţiei Românilor din Italia

Roma, via del Fringuello 50 A, 00169

Tel: (0039)06 232 60216

Fax: (0039)06 263 162

info@associazionedeiromeni.it

www.associazionedeiromeni.it

 

Comentariile cititorilor
Aici puteţi adăuga comentariile Dvs.:     * câmpuri obligatorii
* Numele, Prenumele :   
Email : 
* Oraşul, Ţara :   
* Comentariul Dvs. : 
  

     Administrator | Webmaster | Contact | Impressum | Login      Copyright © LARG 2003 - 2017