Arhivă de ştiri
Start
Contactare
Despre noi
Statutul LARG
Biografii
Despre membrii ligii
Galerie foto
Realizări
Arhivă de ştiri
Impressum
Publicitate Web

Ambasada Română

Consulatul român München


   WESTFALIA   

Asociaţia germano-română WESTFALIA e.V. Minden


Actualizat la:
7 August 2011

eXTReMe Tracker

Activităţi | Ştiri de la asociaţii | Conferinţe | Cereri de reclamă Cereri de aderare | Contactaţi Liga

Comunicat de presă LARG privitor la alegerile parlamentare 2008
11.11.2008, Emil Mateiaş, purtător de cuvânt al LARG

Pentru românii din Europa au fost stabilite 3 colegii uninominale şi anume:
- Colegiul 1 pentru un deputat la 34 de ţări din Europa-UE, 24 candidaţi, 110.280 alegători
- Colegiul 2 pentru un deputat la 42 de ţări din Europa-nonUE şi Asia, 24 candidaţi, 18.747 alegători
- Colegiul 1 pentru un senator, la cele 76 de ţări din Europa şi Asia, 6 candidaţi, 129.027 alegători

Info: Comunicatul Biroului Electoral al circ.43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. www.mae.ro/poze_editare/C43_2008.09.24_C1_new.pdf
www.mae.ro/poze_editare/C43_2008.11.01_Cand1CD.pdf

După părerea noastră, românii de peste hotare pot fi categorisiţi astfel:
a. cei rămaşi, din punct de vedere istoric, în afara graniţelor ţarii;
b. cei stabiliţi definitiv în alte ţari şi care constituie DIASPORA românească;
c. cei veniţi temporar la lucru, cu reşedinţă provizorie;
d. cei aflaţi ilegal pe teritoriul altor ţări.

Diaspora românească s-a realizat singură, zeci de ani, fără nici o susţinere din ţară. Pe timpul comunismului, ea a fost aceia care a ţinut trează ideia de libertate şi democraţie a poporului român.
Diaspora de dupa ’89 s-a marit simţitor, contribuind în continuare atât la ajutorarea ţării sub multiple forme cât şi la sprijinirea ei privind integrarea în structurile europene. Tocmai de aceea, de ani de zile diaspora solicită sa fie reprezentată în Parlamentul României, după modelul celorlalte ţări europene..
Astfel, în noul context european, diaspora ar fi în masură sa transmită în Parlament experienţa statelor cu tradiţie democratică şi economică şi să contribuie la elaborarea de legi fiabile, cu impact pozitiv asupra vieţii românilor, oriunde ei s-ar afla. Pentru a respecta actuala Constituţie, deputatii din Diaspora şi-ar fi putut transfera domiciliul în România pe perioada mandatului.

Informaţiile din presa românească, bazate pe luări de pozitie oficiale, sunt eronate, susţinând ca românii din diasporă nu au fost interesaţi să candideze. Sunt cunoscute numeroase persoane importante din diasporă care şi-au anunţat intenţia de a candida, atât prin intermediul massmedia cât şi la recenta întâlnire a diasporei cu reprezentanţii guvernului.
Dar românilor din diasporă li s-a îngrădit posibilitatea de a candida independent, prin două modalităţi:
1. Pentru un candidat independent din colegiul 1 este enorm de greu, dacă nu chiar imposibil, să adune 4.411 respectiv 5.161 de semnături, conform Legii 35/2008 corelată cu Comunicatul Biroului Electoral, privind numărul cetăţenilor cu drept de vot din străinătate. Pentru „independenţii” din România sunt suficiente 2.000, respectiv 4.000 de semnături.
2. Partidele din România au asigurat candidaţilor lor fondurile necesare campaniei electorale, uneori prin parteneriat cu partidele „surori”. Acest lucru nu este posibil pentru un candidat independent din diasporă.

Cetăţenii „rămaşi în afara graniţelor ţării” ar trebui sa fie reprezentaţi, atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat si să nu fie amestecaţi cu cei din Asia (vezi cazul Republicii Moldova, Serbiei, etc.).
Ni se pare foarte ciudat faptul ca deşi politicienii români afirmă ca ar fi 2 pâna la 10 milioane de români în afara granitelor ţării, Comunicatul Biroului Electoral Nr.43 anuntă că de fapt sunt doar 194.920 cu drept de vot (în Europa 129.027). Restul sunt ilegali, neavând domiciliu ori rezidenţă !?

Este de asemenea o mare confuzie şi faptul ca Biroul Electoral al Circumscripţiei Nr.43 pentru românii cu domiciliul şi resedinţa în afara ţării, se referă în comunicat doar la românii care „şi-au stabilit domiciliul în străinătate”, uitându-i pe cei cu „reşedinţă” prezentând astfel cifre destul de neaşteptate, pe care noi suntem obligaţi să le luăm ca „bune”.
La fel de ciudat ni se pare şi faptul ca minorităţile naţionale din România propun candidaţi pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării.

Considerăm că România nu respectă un drept fundamental al cetăţenilor ei, şi anume dreptul la vot. Astfel, datorită ne introduceri votului prin corespondenţă (de ani de zile solicitat de noi), 80% dintre românii de pretutindeni nu pot vota. O modalitate modernă este votul electronic.

Acum, aproape la mijlocul campaniei electorale, cu o singură excepţie, Liga noastră nu cunoaşte încă nici măcar biografia candidaţilor impuşi de partidele din România. Nu avem cunostinţă de faptul că unul din cei 30 de candidaţi din colegiul 1 Parlament, ar fi avut măcar intenţia de a se întâlni cu românii cu drept de vot din Germania. Singura modalitate ca aceştia şi programele lor sa fie cunoscute, pe raza uriaşă unde traiesc românii cu drept de vot, este prin TVR internaţional. Dar acest post până acum a prezentat doar 3 din cei 54 de candidaţi pentru colegiile 1 şi 2 deputati şi colegiul 1 senatori. Pentru toţi românii cu drept de vot din lume, sunt înscrişi 97 candidaţi pentru deputati şi 13 candidaţi pentru postul de senatori.

Cel putin noi, Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania, cu 19 asociaţii membre, suntem surprinşi de cifrele şi datele atât de contradictorii, privind aceste alegeri.

Privind grupa persoanelor venite temporar la lucru, dorim sa subliniem faptul ca aceştia merită toată stima, respectul si atunci când e necesar, ajutorul nostru. Comunităţile diasporei germane, Liga noastră, persoane individuale, au desigur în vedere şi acest lucru. Considerăm însă că drepturile acestora sunt în primul rând asigurate prin legile României, prin legile ţării unde se află, prin acordurile interstatale şi prin legile Uniunii Europene. Campania preelectorala ca şi campania electorală din Europa, a fost focalizată doar pe două ţări, Italia si Spania, scoţându-se în evidenţă în primul rând sumele de bani pe care cetăţenii noştri din aceste ţări îi „pompează” în băncile româneşti, fără ca prezentările sa cuprindă referiri la alte valori (morale, umane) mult mai importante.
Privindu-i pe românii care se află ilegal în diferite state, ei ar merita un tratament social care sa ducă cu adevărat la îmbunătăţirea vieţii şi a viitorului lor. Problema imaginii României se putea rezolva cu mai putini bani şi cu o eficientă mai mare.

Liga Asociatiilor Româno - Germane din Germania, se alătură celorlalte organizatii nationale ale românilor din Europa, din dorinţa de a face front comun pentru o politică românească eficientă şi pragmatică, care sa vină cu adevărat în ajutorul tuturor ROMÂNILOR, indiferent de punctul de pe glob unde se află aceştia.

Dr.Ing.Emil Mateiaş
Purtător de cuvânt

Comentariile cititorilor
Aici puteţi adăuga comentariile Dvs.:     * câmpuri obligatorii
* Numele, Prenumele :   
Email : 
* Oraşul, Ţara :   
* Comentariul Dvs. : 
  

     Administrator | Webmaster | Contact | Impressum | Login      Copyright © LARG 2003 - 2017